charles_le_brun-grande_commande-les_quatre_temperaments

Cele patru temperamente sunt încă relativ cunoscute, deşi originea şi temeiul lor au căzut în uitare chiar şi pentru mulţi dintre cei care iau seamă la ele. Până de curând în medii catolice occidentale apăreau în unele lucrări de teologie spirituală pentru a-i ajuta pe aspitranţi la o mai profundă viaţă interioară, sau pe superiorii comunităţilor religioase în păstrirea acestor comunităţi. În astfel de texte, ce vin în preluingirea tradiţiei clasice, prezentarea lor este bine articulată şi fidelă înţelepciunii vechi, dar lipseşte tocmai întemeierea lor cosmologică, fără de care ele devin simple superstiţii şi riscă să fie deformate.

Din fericire în mediile ezoterismului de tarabă şi al ocultismului listelor de best sellers ele încă nu au o trecere prea mare, fiind în general ignorate în favoarea altor subiecte. În acest fel un element important al moştenirii clasice este relativ ferit de deformările care au lovit, să zicem, astrologia sau feng shui-ul tradiţional.

În rândurile următoare nu mi-am propus să ofer o descriere detaliată a temperamentelor pentru că în epoca internetului orice persoană cu o conexiune internet poate găsi informaţii suficiente. În schimb mi-a propus să mă ocup tocmai de ceea ce se lasă în afara acestor discuţii, adică legătura lor cu cele patru elemnte şi cele patru calităţi. În felul acesta cititorul va putea evalua singur descrierile pe care le va întâlni.

Din păcate ceea ce urmează este destul de „tehnic” şi ar putea părea plictisitor pentru cei care nu vor decât să se cunoască mai bine, dar fără un efort de a înţelege rânduiala cosmică a cărei expresie sunt cele patru temperamente riscăm să rămânem doar cu fărâme ale tradiţiei, sau, mai rău, riscăm să cădem pe mâna psihologiei moderne.

medieval_four_elementsTrebuie spus de la început că sub influenţa temperamentului se află facultăţile inferioare ale sufletului. Tradiţia clasică consemnează patru astfel de temperamente, cum spuneam, pe care le leagă de cele patru elemente prin intermediul celor patru umori ale trupului material. Legătura dintre temperamente şi elemente este un bun indiciu în ce priveşte rostul primelor. Aşa cum cele patru elemente constituie substratul material al existenţei sublunare cele patru temperamente reprezintă substratul material al caracterului nostru.

Acestea, deci, nu determină caracterul nostru, ci doar îi oferă un suport material. Evident nu este vorba de materialitate fizică, aceasta fiind de domeniul trupului grosier. Contrapartea acestui suport material îl constituie principiul formal, plăsmuindu-se din ele o personalitate formată.

În altă ordine de idei, temperamentul pe care îl avem reprezintă partea noastră animală, adică natura cu care ne naştem. Naşterea este tocmai ceea ce avem în comun cu animalele (care nu se nasc decât o singură dată), iar cei care se limitează la ceastă primă naştere nu ajung niciodată la statutul de om în sens deplin. Ceea ce ne face oameni în sens propriu este a doua naştere, care în cultura clasică este realizată prin paideia, adică educaţie. Paideia clasică – sistematizată spre sfârşitul anichităţii în curicula celor şapte arte liberale – duce mai departe moştenirea cultelor iniţiatice ale Greciei arhaice, readaptată prin pitagorism şi mai apoi platonism noilor condiţii ale epocii raţionalismului elen. Cel care parcurge această curiculă devine un om demn de acest nume, depăşind moştenirea sa inferioară.

Nu încape îndoială că temperamentul dat fiecăruia are un rol important în plăsmuirea personalităţii, aşa cum nu este indiferent dacă vom folosi lemn, marmură sau fildeş pentru sculptarea unei statui. Fiecare material îşi are virtuţile şi limitările sale şi am face o greşeală elementară dacă am ignora acest lucru, dar frumuseţea unei opere de artă se leagă, în ultimă instanţă, de felul în care acest material a fost folosit de artist. În acelaşi mod, temperamentul nostru reprezintă un element important pentru plăsmuirea caracterului individual, dar numai ca substrat.

În nici un caz şi sub nici o formă temperamentul nu trebuie confundat pur şi simplu cu caracterul, cu toate că într-o epocă orientată spre material această tentaţie este una cât se poate de vie.

Temperametul reprezintă o dispoziţie elemntară a sufletului care se manifestă prin reacţia la impresiile lăsate de stimuli externi sau la gânduri proprii. Această reacţie poate fi puternică pe moment sau nu, repectiv de durată sau nu. La intersecţia cestor două coordonate vom găsi, deci, patru feluri în care un suflet poate reacţiona: puternic pe moment dar superficial în timp, puternic pe moment şi cu consecinţe profunde în timp, slab pe moment şi cu efecte superficiale în timp, slab pe moment, dar cu consecinţe profunde în timp.

În primele două cazuri avem temperamentul sangvinic, respectiv coleric, ambele extrovertite. Celelalte două sunt temperamentele introvertite: cel flegmatic şi cel melancolic.

Numele temperamentelor se leagă de cele patru umori din trupul nostru sublunar. Temperamentul sangvinic se leagă de sânge (haima), care reprezintă elementul aer, cald şi umed. Colericul îşi primeşte temperamentul de la bila galbenă (chole) ce reprezintă elementul foc, clad şi uscat, în trupul omenesc. Melancolicul poate mulţumi pentru dispoziţia sa pământoasă bilei negre (melaina chole), care este rece şi uscată. În sfârşit, flegmaticul se află, evident, sub infuenţa prepondrentă a flegmei (phlegmos), reci şi umede ca apa.

Această ordine a temperamentelor este cea „canonică” având în vedere că fiecare din cele patru corespunde şi câte unei perioade din viaţa unui om. Astfel, temperamentul sangvinic corespunde copilăriei, cel coleric tinereţii, cel melancolic maturităţii, iar cel flegmatic bătrâneţii.

Vom înţelege mai bine ce sunt temperamentele dacă vom ţine cont de faptul că ele sunt expresia elementelor în domeniul facultăţilor inferioare ale sufletului. Cele patru elemente sunt stari ale Materiei prime. Luată în sine Materia primă nu este altceva decât privaţie pură şi se află în echilibru desăvârşit. La interacţia cu Forma transcendentă această stare de echilibru se rupe apărând cele patru calităţi: tendinţa ascendentă spre Formă este caldul, tendinţa opusă este recele, tendinţa de cristalizare a unui sinol (obiect constituit prin unirea materiei cu forma, categorie în care intră toate fiinţele sublunare, însufleţite sau nu) este uscatul, iar umedul este tendinţa sa spre dezagregare.

Prin urmare, materia sub acţiunea formei se poate afla în stare de sinol stabilizat, caz în care avem de-a face cu pământul, de sinol în dezagregare, caz în care avem de-a face cu aerul, de sinol dominat de tendinţa spre Principiul transcendent, adică foc şi, în sfârşit, de unul dominat de tentinţa descendentă ce îl dizolvă în materia originară, adică apă.

Temperamentele reprezintă o aplicaţie particulară a acestor realităţi, de unde şi corespondenţa cu elementele.

four_temperaments Temperamentul sangvinic este unul care face persoana să reacţioneze promt la afectări venite din exterior, dar fără rezultate profunde. Acesta este un temperament aerian, în sensul că fiind dominat de umiditate este instabil. Temperamentul nu este foarte potrivit unei personalităţi bine închegate. Cei cu un astfel de temperament trebuie să înveţe prin autodisciplinare şi control de sine să evite afectările prea intense şi să fie mai concentraţi.

Temperamentul coleric este tot unul care să facă o persoană să fie uşor afectată de ceea ce vine din exterior, însă dă şi o constanţă mai mare şi o putere de decizie mai fermă. Astfel de persoane pot urmării scopuri până la capăt mai uşor decât sangvinicii. Colericii trebuie să se supună unei autodisciplinări mai severe decât alţii pentru a găsi un echilibru interior demn de o personalitate bine articulată. Oricât de paradoxal ar suna la prima vedere temperamentul coleric este cel mai potrivit pentru o viaţa contemplativă, cu condiţia să aleagă ei îşişi această cale. Asta pentru că un coleric are o bună putere de concentrare şi o imaginaţie relativ limitată. Prin urmare viaţa filosofică lui i se potriveşte cel mai bine.

O persoană cu temperament melancolic reacţionează mai greu la stimululi externi, în schimb este o pradă mai uşoară propriilor închipuiri, dispoziţia sa depinzând mai mult de ceea ce are în suflet decât de ceea ce are în jur la un moment dat. Inamicul său va fi, astfel, tocmai propria imaginaţie. Viaţa interioară bogată a melancolicului îl va face pe acesta potrivit pentru o vocaţie artistică sau intelectuală, dar calea filosofiei nu i se potrieşte decât în urma unei severe discipline care să îl scoată din sine şi să îl facă stăpân pe propriile impulsuri interioare. Cu alte cuvinte, acesta trebuie să îşi cultive puterea de concentrare şi înveţe să se ia mai puţin în serios pe sine însuşi.

Flegmaticul împărtăşeşete cu melancolicul ruperea de realitatea înconjurătoare, dar îi lipseşte viaţa interioară bogată care să îl facă un intelectual sau artist cu vocaţie. Totuşi acest temperament nu trebuie dispreţuit. El poate reprezenta baza unei vieţi puţin spectaculoasa dar tihnite. Cine aspiră la mai mult nu este un flegmatic tipic, ci are un temperament mixt.

Temperamentele pot varia cu vârsta sau cu devenirea diferitelor cicluri temporale. Anotimpurile şi chiar momentele zilei pot înclina într-un fel sau altul temperamentul unei persoane, pentru că toate acestea se desfăşoară potrivit aceloraşi principii ale devenirii ciclice. Materia primă este receptivitate pură, iar împărţirea sa în cele patru elemente, potrivit diferitelor feluri de receptivitate, este una relativ instabilă. De aceea temperamentele însele sunt relativ instabile şi susceptibile la transformări în funcţie de condiţii.

Aprofundarea relaţiei dintre temperamente, elemente şi calităţi poate ajuta mult la formarea caracterului. Dimensiunea materială a acesteia va determina receptivitatea la acţiunea formatoare a educaţiei, indiferent că este vorba de curicula veche pitagorică, programul educaţional platonic schiţat în Republica inspirat de aceasta, sau canonul celor şapte arte liberale cristalizat la sfârşitul Antichităţii şi preluat de lumea medievală, moştenitoarea acesteia.

ye-olde-periodic-table

Advertisements